Sarbatorile romanesti (sau cum sa ajungi in pragul toxinfectiilor)

A venit Pastele. Una din acele doua mari sarbatori romanesti in care trebuie sa cugetam, sa ne revedem cu rudele, sa fim mai buni. N-am sa inteleg niciodata conceptul. De ce trebuie sa existe o ocazie speciala ca sa ne revenim din egoism, indiferenta, nesimtire? Oare daca tinem post cateva saptamani bune si in tot acest timp aruncam rautati in stanga si-n dreapta suntem cu constiinta mai impacata? Statisticile arata faptul ca, de cele mai multe ori, fiecare eveniment de acest gen se soldeaza cu ingurgitari excesive de alimente greoaie, urmate de toxinfectii alimentare, dereglari ale organismului si vizite la camera de garda. Exista si o logica ?!... Ma tem ca n-o vad. Asa cum nu vad nici necesitatea unor discutii de complezenta, falsitate totala si epatare in reuniunile cu neamurile. La teve e plin de bancuri expirate cu aceeasi vesnici si obositi umoristi, trecuti de mult de varsta celei de-a doua (treia?) tinereti. Totul in paralel cu interventii scurte ale politicienilor romani, de aceasta data plini de smerenie si recunostinta fata de divinitate. Duci o tara in pragul unui colaps, incerci sa reinventezi roata de fiecare data cand ajungi la putere cu legi cretine si care aduc dupa sine o degringolata totala in toate institutiile statului, prejudiciezi statul roman de miliarde de euro, dar pozezi de sarbatori intr-o persoana plina de verticalitate, umana? La creduli va da rezultate. Ceilalti vor fi plini de sila si scarba. Dezgust si revolta. Nu cred in patriotism, cel putin nu in tarisoara asta. Acestea, precum si multe alte motive ma determina sa emigrez. In curand. Nu sunt SINGURUL...

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS